MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN SARCINĂ

MODIFICĂRILE ORGANISMULUI MATERN ÎN SARCINĂ

1. Modificări hormonale

• Gonadotropina corionică umană (hCG): Nivelurile cresc rapid în timpul primului trimestru, atingând un vârf de aproximativ 100 000 mIU/mL între 8-11 săptămâni de gestație. După aceasta, nivelurile de hCG scad și se stabilizează în jurul valorii de 20 000 mIU/mL.

• Progesteron: Crește de la aproximativ 25 ng/mL la începutul sarcinii până la 150-200 ng/mL până în trimestrul al treilea. Progesteronul ajută la menținerea mucoasei uterine și susține dezvoltarea fătului.

• Estrogeni: Crește semnificativ în timpul sarcinii. Până la sfârșitul celui de-al treilea trimestru, nivelurile de estrogen pot ajunge la 6 000-20 000 pg/mL, comparativ cu nivelurile normale înainte de sarcină de 100-200 pg/mL. Estrogenul promovează creșterea uterină și pregătește organismul pentru alăptare.

• Relaxina: Crește în primul trimestru și din nou în al treilea trimestru la aproximativ 1-4 ng/mL, ajutând la înmuierea ligamentelor în pregătirea pentru naștere.

2. Sistemul cardiovascular

• Volumul sanguin: Volumul sanguin total crește cu aproximativ 30-50%, atingând un vârf de aproximativ 5-6 litri, comparativ cu 4-5 litri la femeile care nu sunt gravide. Această creștere începe devreme în primul trimestru și atinge punctul maxim în jurul săptămânii 32.

• Ritmul cardiac: Ritmul cardiac normal în repaus crește cu 10-20 de bătăi pe minut în timpul sarcinii. Până în al treilea trimestru, ritmul cardiac mediu în repaus este de aproximativ 80-90 de bătăi pe minut, comparativ cu intervalul normal de 60-70 la femeile care nu sunt însărcinate.

• Debitul cardiac: Crește cu aproximativ 30-50% în timpul sarcinii, atingând un vârf de aproximativ 6-7 litri pe minut în al treilea trimestru, comparativ cu 4-5 litri pe minut la femeile care nu sunt însărcinate.

• Tensiunea arterială: scade de obicei în prima jumătate a sarcinii, cu o scădere sistolică de aproximativ 5-10 mmHg și o scădere diastolică de aproximativ 10-15 mmHg. Tensiunea arterială revine, de obicei, la nivelurile anterioare sarcinii până în al treilea trimestru.

3. Sistemul respirator

• Volumul curent: Volumul de aer inspirat și expirat cu fiecare respirație crește cu aproximativ 30-40%, de la aproximativ 500 ml pe respirație la aproximativ 650-700 ml. Acest lucru compensează cererea crescută de oxigen.

• Frecvența respiratorie: De obicei rămâne aceeași sau crește ușor, de la 12-16 respirații pe minut la aproximativ 15-20 respirații pe minut.

• Consumul de oxigen: Crește cu aproximativ 20-30% pentru a satisface cerințele fătului, placentei și țesuturilor materne. Consumul mediu de oxigen crește de la aproximativ 250 ml/min la aproximativ 300 ml/min.

4. Sistemul gastrointestinal

• Timpul de golire gastrică: încetinește în timpul sarcinii cu 30-50%, contribuind la simptome precum balonarea, constipația și indigestia.

• Incidența refluxului: Aproximativ 30-50% dintre femeile însărcinate suferă de reflux gastroesofagian (arsuri la stomac), în special în trimestrele al doilea și al treilea, din cauza creșterii presiunii intraabdominale și a relaxării sfincterului esofagian inferior indusă de hormoni.

5. Sistemul musculo-scheletic

• Creșterea în greutate: Creșterea în greutate recomandată în timpul sarcinii variază în funcție de IMC înainte de sarcină, dar de obicei variază între 25-35 de lire sterline (11-16 kg) pentru femeile cu un IMC normal. Aceasta include:

  • Fetus: 3-3,6 kg

  • Placenta: 0,7 kg

  • Lichid amniotic: 0,9 kg

  • Uter: 0,9 kg

  • Țesut mamar: 0,5-1,4 kg

  • Volumul de sânge: 1,8 kg

  • Retenția lichidului: 0,9-2,7 kg

  • Rezerve de grăsime: 2,2-4 kg

• Postura: Centrul de greutate se deplasează în față, iar lordoza lombară (curbura coloanei vertebrale) crește cu aproximativ 5-10 grade. Acest lucru poate duce la dureri de spate, care afectează până la 50-70% dintre femeile însărcinate.

• Mobilitatea articulațiilor: Relaxina crește mobilitatea articulațiilor, în special în pelvis, prin relaxarea ligamentelor. Acest lucru poate duce la creșterea instabilității articulațiilor și la un risc mai mare de accidentare.

6. Sistemul renal și urinar

• Mărimea rinichilor: Rinichii cresc în dimensiune cu aproximativ 1-1,5 cm în timpul sarcinii din cauza creșterii fluxului sanguin și a cerințelor metabolice.

• Rata de filtrare glomerulară (GFR): Crește cu aproximativ 50-60% în timpul sarcinii, ceea ce duce la creșterea producției de urină. GFR crește de la o medie de 100 ml/min la 150-160 ml/min la mijlocul sarcinii.

• Frecvența urinară: Urinarea frecventă este frecventă, în special în trimestrul al treilea, când uterul apasă asupra vezicii urinare. Capacitatea vezicii scade de la aproximativ 500-600 ml la 250-300 ml.

7. Modificări ale pielii și părului

• Hiperpigmentare: Până la 90% dintre femeile însărcinate prezintă un anumit grad de hiperpigmentare, în special la nivelul areolelor, al zonelor genitale și al dezvoltării liniei nigra, o linie întunecată pe abdomen.

• Vergeturile: Afectează aproximativ 50-90% dintre femeile însărcinate. Vergeturile apar de obicei pe abdomen, coapse, sâni și șolduri.

• Creșterea părului: Datorită nivelului crescut de estrogen, mai mult păr rămâne în faza de creștere, rezultând un păr mai gros. După sarcină, multe femei se confruntă cu efluviul telogen (căderea părului), iar 30-50% dintre femei observă o cădere crescută a părului după naștere.

8. Sistemul imunitar

• Imunosupresie: Sistemul imunitar se adaptează pentru a tolera fătul diferit din punct de vedere genetic, făcând femeile însărcinate mai sensibile la anumite infecții. De exemplu, riscul de infecții ale tractului urinar (ITU) crește cu aproximativ 20-30% în timpul sarcinii.

9. Sânii și lactația

• Creșterea sânilor: Dimensiunea sânilor crește de obicei cu 1-2 mărimi de cupă în timpul sarcinii, pe măsură ce glandele mamare se extind în vederea alăptării.

• Producția de colostru: Până în trimestrul al doilea, pot fi produse cantități mici de colostru (primul lapte). După naștere, colostrul este produs în cantități de 30-50 ml/zi, trecând în cele din urmă la producția de lapte matur.

• Producția de lapte: Lactația completă începe la 3-4 zile după naștere, producția de lapte la maturitate fiind în medie de 600-800 ml/zi pentru o mamă care alăptează.

10. Modificări endocrine

• Sensibilitatea la insulină: Sarcina induce o reducere cu 50-70% a sensibilității la insulină, în special în trimestrul al treilea, pentru a se asigura că glucoza este disponibilă pentru fătul în creștere. Acest lucru poate duce la diabet gestațional în aproximativ 2-10% din sarcini, în funcție de diverși factori de risc.

• Funcția tiroidiană: Glanda tiroidă își sporește activitatea, ceea ce duce la o creștere de 30-50% a hormonilor tiroidieni circulanți. Acest lucru este necesar pentru a satisface cerințele metabolice ale sarcinii.

11. Modificări psihologice și emoționale

• Prevalența fluctuațiilor de dispoziție: Aproximativ 20-30% dintre femeile însărcinate suferă de schimbări de dispoziție, care sunt determinate de modificări hormonale (de exemplu, fluctuații ale estrogenului și progesteronului) și de factori psihologici precum anticiparea, anxietatea sau stresul legate de nașterea viitoare și de creșterea copilului.

Rezumatul valorilor numerice în modificările sarcinii:

• Creșterea volumului sanguin: 30-50% (până la 5-6 litri)

• Creșterea ritmului cardiac: 10-20 bpm

• Creșterea debitului cardiac: 30-50% (până la 6-7 litri/min)

• Creșterea volumului curent: 30-40% (până la 650-700 ml/respirație)

• Creșterea în greutate: 11-16 kg (25-35 pounds) în medie

• Creșterea GFR: 50-60% (până la 150-160 ml/min)

• Producția de colostru: 30-50 ml/zi postpartum

• Producția completă de lapte: 600-800 ml/zi

Aceste modificări sunt necesare pentru evoluția sănătoasă a sarcinii și pentru a pregăti corpul mamei pentru naștere și îngrijirea postpartum, cum ar fi alăptarea. Experiența fiecărei femei poate varia, iar aceste valori servesc ca intervale generale.

I. Creşterea în greutate

1. Origine: făt, uter, anexe fetale, ţesut adipos, retenţie hidro-salină

2. Valori recomandate: 12-12,5 kg pe parcursul sarcinii, dar şi în funcţie de IMC

IMC (kg/m2)	Creştere recomandată (kg)
Scăzut (<19,8)	12,5-18
Normal (19.8-26)	11,5-16
Crescut (26-29)	7-11,5
Obeză (>29)	7 (0 după unii autori)

Creşterea în greutate recomandată depinde şi de numărul de feţi

	Creştere recomandată (kg/săptămână)
	Unic	Gemeni	Tripleţi	Cvuadrupleţi
Înainte de săpt. 24	0,225	0,450	0,675	0,900
După săpt. 24	0,450	0,900	1,125	1,350
Creştere optimă (kg)	11,25-13,5	18-22,5	22,5-27	29,25-36
Durată medie a gestaţiei (săpt.)	40	36	32	30

II. Nevoi nutriţionale

1. Calorii

-aproximativ 80.000 de kcal sunt necesare în sarcina normală cu făt unic, cu o creştere zilnică necesară de 280-300 kcal faţă de femeia negravidă; necesarul suplimentar zilnic este de 1200 kcal pentru gemelară, 1800 pentru tripleţi şi 2300 pentru cvadrupleţi

-proteinele ar trebui să acopere 20% din necesarul caloric, lipidele 30%, iar carbohidraţii 50%

2. Proteine

-sunt necesare pentru creştere şi dezvoltare

-organismul matern depozitează 1 kg de proteine în a doua jumătate a sarcinii, ceea ce aduce necesarul zilnic la 60 g, creşterea fiind de 5-6g/zi

-cele mai bune surse sunt cele animale, dar sunt recomandate şi laptele şi lactatele

3. Lipide

-necesarul zilnic este de 70-80 de grame

-trebuie menţinut raportul adecvat între cele saturate şi nesaturate

4. Carbohidraţi

-necesarul zilnic este de 70-80 de grame

-polizaharidele sunt mai recomandate decât oligozaharidele datorită valorii nutriţinale mai mari

5. Vitamine şi minerale

-aportul suplimentar nu este necesar în cazul unui regim alimentar echilibrat, excesul putând fi dăunător

-excepţia majoră este acidul folic, un aport de 400 μg/zi fiind recomandat pentru profilaxia malformaţiilor SNC

5.1 Vitamine hidrosolubile

Vitamină	Necesar
C	70 mg (80-85 după unii autori)
B1	1,5 mg
B2	1,6 mg
B6	2,2 mg
B12	2,2 μg
Niacin	17 mg
Acid folic	400 μg

5.2 Vitamine liposolubile

Vitamină	Necesar
A	800 μg equivalenţi retinol
D	10 μg ca şi cholecalciferol
E	10 mg equivalenţi de α-tocopherol
K	65 μg

5.3 Minerale

Mineral	Necesar
Calciu	1200 mg
Fosfor	1200 mg
Magneziu	300 mg
Fier	30 mg
Zinc	15 mg
Iod	175 μg
Seleniu	65 μg

-necesarul zilnic de fier este e 30 mg

-suplimentele cu fier nu se recomandă în trim. I

-în unele cazuri (gemelară, obezitate, etc.), necesarul de fier este de 60-100 mg/zi

-300 mg de fiersunt transferate fătului, iar 500 mg sunt necesare pentru creşterea hemoglobinei materne

-30 de grame de calciu sunt depozitate în sarcină; calciul şi fosforul pot fi mobilizate şi din scheletul matern

-zincul poate preveni o serie de afecţiuni materno-fetale

-în unele cazuri, idul poate preveni cretinismul neonatal

-cuprul, seleniul, cromul şi manganul sunt cofactori pentru o serie de enzime

III. Modificările organismului matern

1. Aparatul genital

a) uterul

-masa creşte dela la 60-70 la 1100 de g, iar capacitatea e la sub 10 ml la 5000 ml şi peste; predomină hipertrofia

-fluxul sanguin uteroplacentar este de 450-650 ml/min spre termen

-grosimea miometrului creşte în primele luni, apoi scade

b) colul uterin

-glandele cresc mult în volum, producând dopul gelatinos

-ţesutul conjunctiv se rearanjează

-se produce eversarea endocervixului

c) ovarele

-corpul galben produce progesteron, fiind esenţial în primele 6-7 săptămâni

d) trompe: musculutaru se hipertrofiază uşor, iar epiteliul se aplatizează

e) vaginul, perineul

-hiperemie

-mucoasa vaginală se ingroaşă, ţesultul conjunctiv devine mai puţin ferm, iar musculatura netedă se hipertrofiază

2. Tegumente, perete abdominal, vase tegumentare

-hiperpigmentaţie

-uneori diastaza drepţilor abdominali

-vergeturi

-frecvent de dezvoltă angioame şi eritem palmar

3. Modificări metabolice

a) metabolismul hidric

-retenţie de 6,5 l

-osmolaritatea plasmei scade cu 10 mOsm/kg

b) metabolismul proteic

-500 g revin fătului şi placentei, iar 500 g uterului, sânilor şi Hb şi proteinelor plasmatice

-proteinele sunt utilizate mai eficient

c) metabolismul carbohidraţilor

-uşoară hipoglicemie a jeun, hiperglicemie postprandială şi hiperinsulinism

-poate apărea rezistenţa fiziologică la insulină

d) metabolismul lipidic

-lipidele, lipoproteinele şi apolipoproteinele cresc

-depozitele sunt mai mult centrale decât periferice

-în ultima parte a sarcinii, depozitele scad

e) metabolismul mineral şi electrolitic

-se reţin 1000 mEq de sodiu şi 300 de potasiu

-calciul total şi cel legat de albumină scad, cel ionizat se menţine

-în trim. III, scheletul fetal reţine 200 mg/zi, fiind necesar portul suplimentar

-magneziul seric scade, iar fosfaţii se menţin

4. Modificări hematologice

a) volumul sangiun

-creşte în medie cu 40-45% (15% după 12 săpt.)

-plasma creşte mai mult decât volumul eritrocitar; eritrocitele cresc cu 450 ml

-hiperplazie eritricitară medulară şi creşterea reticulociţilor

b) hemoglobină, hematocrit

-scădere uşoară

-Hb 12,5 g% în medie la termen; valorile sub 11 g% sunt anormale, datorându-se în special deficitului de fier

c) metabolismul fierului

-un plus de 1 g e necesar în total în sarcină: 300 mg pentru făt şi placentă, 500 mg pentru mamă şi 200 mg pentru pierderi inevitabile

-suplimentele sunt necesare

c) imunologie

-scad imunitatea celulară şi umorală

-Th-1 şi Tc-1 scad secreţia de TNF, IL-2, IFN-gama; IFN-alfa este absent de obicei

-Ig G şi A cresc mult în mucusul cervical

-Th-2 au secreţie crescută de IL-4, 6 şi 13

-VSH-ul creşte

-leucocitele cresc în sarcină, dar şi în lăuzie

d) coagularea

-cresc factorii, cu excepţia XI şi XIII

-fibrinogenul creşte cu 50%

-trombocitele scad cu 15%

-cascada coagulării e într-o stare activată

-proteina C activată, proteina S şi factorul V sunt anticoagulanţi

-rezistenţa la prot. C creşte prin scăderea prot. S şi creşterea fact. VIII

5. Aparat cardiovascular

a) cord

-frecvenţa cardiacă creşte cu 10/min

-HVS

-debitul cardiac creşte, depinzând mult şi de poziţie; în perioada I a naşterii creşte în plus, iar în perioada a II-a creşte marcat

-rezistenţa vasculară scade pe ambele circulaţii

b) circulaţie, TA

-TA scade

6. Aparat respirator

-VC şi cantitatea de oxigen preluat pe minut cresc, CV şi CPT nu se modifică

-complianţa pulmonară se menţine, rezistenţa căilor aeriene scade

-capacitate reziduală scade

7. Aparat urinar

a) rinichi

-dimensiunile cresc, iar FG şi fluxul plasmatic renal cresc cu >50% în trimestrul II

-glicozuria poate fi fiziologică

-proteinuria e nedozabilă în mod normal

b) uretere

-se alungesc şi se dilată, cu o uşoară stază consecutivă

c) vezica urinară

-creşte presiunea intravezicală

-polakiurie

-uneori incontinenţă de stress

8. Aparat digestiv

-timpul de golire gastrică nu se modifică

-pirozisul e relativ frecvent, la fel şi hemoroizii

-diametrul şi fluxul prin portă cresc considerabil

-albumina serică scade, iar FA se dublează

-adesea greţuri, vărsături, constipaţie

9. Musculatură, schelet

-lordoză

-relaxarea articulaţiilor sacroiliace, sacrococcigiene şi a simfizei pubiene, se pare că sub efectul relaxinei

10. SNC, psihic

-fluxul sanguin cerebral scade uşor

-insomnii, iritbilitate, somn mai puţin eficient

-parasimpaticul predomină în trim. I, simpaticul în trim. III