CICLUL MENSTRUAL FIZIOLOGIC
- drdascauvoicu
- Jan 4
- 12 min read
FAZELE CICLULUI MENSTRUAL
Ciclul menstrual se împarte în patru faze principale, fiecare caracterizată de modificări hormonale specifice:
Faza menstruală (zilele 1-5)
Aceasta este faza în care mucoasa uterină se descompune și este eliminată prin menstruație. Nivelurile de estrogeni și progesteron sunt scăzute, determinând eliminarea stratului funcţional al endometrului.
Scăderea acestor hormoni semnalează hipotalamusului și hipofiei să înceapă un nou ciclu de producție de FSH și LH, pregătind foliculii pentru următoarea ovulație.
Începutul acestei faze se găseşte de fapt în ultimele zile ale fazei luteale precedente;
În cazul nefertilizării oului, corpul galben îşi încetează lent activitatea endocrină;
Faza de descuamare este precedată de o ischemie endometrială, determinată hormonal prin scăderea bruscă a hormonilor estrogeni sub un anumit prag
Apoi, ischema arteriolară cedează locul unei vasodilataţii. Este activat sistemul fibrinolitic prin eliberarea activatorilor plasminogenului.
Prin disocierea porţiunii superficiale a endometrului rămân deschise fundurile de sac glandulare, arteriole şi venule, din care se pierde sânge provenit din circulaţia bazală intactă.
După eliminarea stratului funcţional fibrinolitic activ se produce o hemostază tipică, deoarece stratul bazal este fibrinolitic inactiv.
Regenerarea endometrului se face prin reepitelizarea suprafeţelor zonale denudate, pornind de la porţiunea fundică a glandelor, refacerea vascularizaţiei superficiale şi acumularea de substanţă fundamentală în stromă.
Faza foliculară (zilele 1-13)
FSH este eliberat de glanda pituitară pentru a stimula dezvoltarea foliculilor ovarieni. În fiecare ciclu, mai mulți foliculi încep să crească, iar unul devine dominant și produce o cantitate mai mare de estrogen.
Pe măsura ce foliculul dominant crește, nivelul de estrogen continuă să crească, determinând îngroșarea endometrului și creând un mediu favorabil pentru o eventuală sarcină.
Faza proliferativă precoce sau postmenstruală (zilele 5-8), în care epiteliul cubic este regenerat cu puţine mitoze şi glande rare, rectilinii;
Faza proliferativă medie (zilele 8-11): sub influenţa estrogenilor, care cresc, celulele devin cilindrice, mitozele apar frecvent, celulele ciliate se înmulţesc, glandele cresc numeric şi în înălţime, stroma este edematoasă. Estrogenii induc formarea receptorilor pentru progesteron, în vederea pregătirii endometrului pentru faza luteală;
Faza proliferativă tardivă sau preovulatorie (zilele 12-14), în care activitatea mitotică este maximă, glandele devin sinuoase şi largi, arteriolele spiralate cresc rapid şi se ondulează, raportul între grosimea endometrului şi lungimea vaselor este de 1/15.
Ovulația (ziua 14, aproximativ)
Nivelul crescut de estrogeni atinge un punct maxim, ceea ce stimulează glanda pituitară să elibereze un val brusc de LH (hormonul luteinizant). Aceasta determină ovulația, momentul în care ovulul matur este eliberat din folicul în trompa uterină.
Nivelurile de estrogeni scad imediat după ovulație, iar corpul galben (structura formată din foliculul golit) începe să producă progesteron.
Faza luteală (zilele 15-28)
Corpul galben produce progesteron, care stabilizează endometrul și îl pregătește pentru implantarea unui ovul fertilizat.
Dacă fertilizarea nu are loc, corpul galben se descompune, iar nivelurile de progesteron și estrogen scad. Această scădere provoacă degenerarea mucoasei uterine, ceea ce duce la menstruația din următorul ciclu.
Faza secretorie incipientă sau postovulatorie luteală (zilele 15-18): începe secreţia de progesteron. Glandele endometriale cresc în continuare, mitozele scad, celulele secretorii sunt încărcate cu glicogen;
Faza secretorie medie (zilele 19-23) se caracterizează prin prezenţa glandelor extrem de sinuoase, cu lumenul plin de secreţii, cu glicogen abundent. Arteriolele spiralate au o dezvoltare maximă;
Faza secretorie tardivă (zilele 24-27) se caracterizează prin fenomene regresive, epiteliul de suprafaţă arată fenomene degenerative, glandele au aspect pe secţiune de „dinţi de ferăstrău”. Edemul stromal este mult scăzut, are loc liza celulelor glandulare, infiltraţia leucocitară şi cu macrofage este maximă.
EFECTELE HORMONILOR
Estrogenii
Tipuri de estrogeni: Există mai multe tipuri de estrogeni, estradiol, estronă și estriol, fiecare având un rol ușor diferit în organism.
Rol în ciclul menstrual: Nivelul de estrogen crește în faza foliculară , contribuind la îngroșarea mucoasei uterine. În momentul în care atinge un anumit nivel, estrogenul stimulează o creștere bruscă a hormonului luteinizant (LH), care declanșează ovulația.
Progesteronul
Rol post-ovulație: După ovulație, nivelul de progesteron crește în faza luteală, ajutând la pregătirea endometrului pentru o posibilă implantare a unui ovul fecundat. Dacă nu există o sarcină, nivelul de progesteron scade, determinând menstruația.
Impact asupra altor procese: Progesteronul ajută la stabilizarea endometrului și influențează simptomele fizice și emoționale din faza premenstruală.
Hormonul luteinizant (LH)
Rol în ovulație: Creșterea bruscă a LH (numită și "vârful LH") este declanșată de nivelurile crescute de estrogeni și este ceea ce determină eliberarea ovocitului din folicul.
Rol în formarea corpului galben: După ovulație, LH sprijină transformarea foliculului golit într-o structură numită corp galben, care secretă progesteron.
Hormonul foliculostimulant (FSH)
Stimulează creșterea foliculară: FSH este esențial pentru maturarea foliculilor ovarieni. În fiecare ciclu menstrual, mai mulți foliculi încep să se dezvolte sub influența FSH, dar în mod normal doar unul devine dominant și ajunge la maturitate, eliberând ovulul în timpul ovulației.
Interacțiune cu estrogenul: Nivelurile de FSH și estrogen se influențează reciproc; pe măsură ce foliculul dominant produce mai mult estrogen, nivelul de FSH scade.
Prolactina
Inhibarea ovulației: Prolactina poate suprima funcția hormonală a ovarelor, mai ales dacă este secretată în exces (hiperprolactinemie). Acest lucru poate inhiba ovulația, determinând neregularități menstruale sau amenoree.
Rol în alăptare: Prolactina crește în timpul alăptării și poate preveni reluarea ciclului menstrual prin suprimarea LH și FSH.
Hormonii tiroidieni (T3 și T4)
Hipotiroidism și hipertiroidism: Disfuncțiile tiroidiene pot influența ciclul menstrual prin dezechilibre metabolice. Hipotiroidismul poate provoca cicluri neregulate și flux menstrual abundent, în timp ce hipertiroidismul poate determina cicluri menstruale scurte sau absența menstruației.
Androgenii (de exemplu testosteronul)
Impact asupra ciclului: Deși este prezent într-o cantitate mai mică la femei, testosteronul este un rol important în reglarea dorinței sexuale și a dispoziției. Nivelurile ridicate de androgeni, ca în cazul sindromului ovarelor polichistice (SOP), pot afecta ciclul menstrual, ducând la ovulație neregulată sau lipsa acesteia.
Efecte secundare: Excesul de androgeni poate contribui la simptomele precum acneea, părul în exces (hirsutismul) și poate afecta ciclul menstrual.
Cortizolul (hormonul de stres)
Impactul stresului asupra ciclului: Cortizolul, secretat în situații de stres, poate afecta echilibrul altor hormoni, ducând la cicluri menstruale neregulate. Stresul cronic poate duce la niveluri constant crescute de cortizol, care interferează cu LH și FSH, inhibând ovulația.
Hormonii gonadotropi
Aceștia sunt secretați de hipotalamus și sunt cunoscuți ca hormonul de eliberare a gonadotropinelor (GnRH). GnRH este responsabil de stimularea glandei pituitare să elibereze FSH și LH, care, la rândul lor, controlează funcționarea ovarelor.
Insulina
Insulina, un hormon care controlează nivelul de glucoză din sânge, poate influența nivelul de androgeni la femei. La femeile cu rezistență la insulină sau diabet, nivelurile ridicate de insulină pot stimula ovarele să producă mai mulți androgeni, ceea ce poate afecta regularitatea ciclului menstrual.
Leptina
Leptina, un hormon produs de țesutul adipos, joacă și ea un rol în ciclul menstrual, fiind un indicator al rezervelor energetice ale organismului. Nivelurile foarte scăzute de leptină (cum se întâmplă în cazurile de greutate extremă de mică sau tulburări de alimentație) pot duce la oprirea menstruației (amenoree), deoarece organismul consideră că nu sunt resurse energetice suficiente pentru a susține o sarcină.
Hormonul antimullerian (AMH)
AMH este produs de foliculii mici din ovare și este un indicator al rezervei ovariene. Nivelurile ridicate de AMH sunt asociate cu un număr mai mare de foliculi și, de obicei, cu o fertilitate mai bună. În SOP, nivelul AMH este deseori crescut, ceea ce reflectă o abundență de foliculi subdezvoltați care nu ajung la maturitate și nu eliberează ovule.
FACTORI EXTERNI ȘI STILUL DE VIAȚĂ
Greutatea corporală: O greutate extremă de mică sau obezitatea poate afecta ciclul menstrual. Greutatea corporală scăzută poate reduce nivelul de estrogen, ducând la amenoree, în timp ce obezitatea poate duce la dezechilibre hormonale.
Exercițiile fizice excesive: Activitatea fizică intensă și efortul extrem pot scădea nivelul de estrogen și pot cauza neregularități menstruale.
Alimentația: Nutriția inadecvată, lipsa unor vitamine și minerale esențiale și o dietă restrictivă pot afecta funcția hormonală și ciclul menstrual.
MODIFICĂRI MIOMETRIALE ÎN TIMPUL CICLULUI MENSTRUAL
Miometrul, stratul muscular al uterului, suferă modificări structurale și funcționale în timpul ciclului menstrual ca răspuns la fluctuațiile hormonale. În timp ce endometrul este principalul obiectiv al modificărilor ciclului menstrual, miometrul prezintă, de asemenea, adaptări fiziologice semnificative.
Modificări miometriale cheie:
Faza proliferativă (zilele 6-14):
Influența hormonală: Nivelurile de estrogen cresc în această fază.
Modificări:
Celulele miometriale cresc în dimensiune (hipertrofie) și număr (hiperplazie).
Fluxul sanguin către miometru crește pentru a susține implantarea potențială.
Miometrul rămâne relativ liniștit, cu activitate contractilă minimă.
Ovulația (în jurul zilei 14):
Influența hormonală: O creștere a hormonului luteinizant (LH) declanșează ovulația.
Modificări:
Contractilitatea miometrială crește ușor pentru a facilita transportul spermei și captarea ovulului.
Faza secretorie (zilele 15-28):
Influența hormonală: Progesteronul domină această fază.
Modificări:
Progesteronul inhibă contracțiile miometriale excesive, menținând o stare de relaxare pentru a susține o posibilă sarcină.
Vascularizarea crescută susține îngroșarea endometrului și pregătirea pentru implantare.
O contractilitate ușoară persistă pentru a ajuta la schimbul de nutrienți.
Faza menstruală (zile 1-5):
Influența hormonală: Nivelurile de progesteron și estrogen scad pe măsură ce corpul galben degenerează.
Modificări:
Contractilitatea miometrială crescută ajută la eliminarea mucoasei endometriale.
Prostaglandinele eliberate de endometru stimulează contracțiile uterine puternice, care pot provoca dismenoree.
Alte considerații:
Aspectul ecografic: În timpul ciclului menstrual, miometrul poate apărea hipoecogen (mai puțin ecogen) sau izoecogen (aceeași ecogenitate) în funcție de nivelurile hormonale.
Condiții fiziopatologice: Afecțiuni precum adenomioza, fibroamele sau contractilitatea uterină anormală pot altera modificările miometriale normale.
MODIFICĂRI CERVICALE ÎN TIMPUL CICLULUI MENSTRUAL
Modificările cervicale din timpul ciclului menstrual sunt determinate de fluctuațiile hormonale și pot fi evaluate prin observarea poziției, texturii și deschiderii cervixului. Iată o defalcare a acestor modificări de-a lungul ciclului:
1. Faza menstruală (zilele 1-5)
Poziția: Colul uterin este jos în canalul vaginal.
Textura: Fermă, similară cu vârful nasului.
Deschidere: Ușor deschisă pentru a permite sângelui menstrual să treacă prin ea.
Mucus cervical: Minim sau absent din cauza eliminării mucoasei uterine.
2. Faza foliculară (zilele 6-13)
Poziția: Colul uterin începe să se deplaseze mai sus.
Textura: Începe să se înmoaie odată cu creșterea nivelului de estrogen.
Deschidere: Începe să se deschidă treptat.
Mucusul cervical: Devine din ce în ce mai apoasă și elastică, indicând fertilitatea.
3. Faza de ovulație (ziua 14, aproximativ)
Poziția: Colul uterin atinge cea mai înaltă poziție.
Textura: Foarte moale, adesea comparată cu buzele.
Deschidere: Complet deschis pentru a facilita intrarea spermei.
Mucusul cervical: Abundent, clar și elastic (consistența albușului de ou), oferind un mediu optim pentru spermă.
4. Faza luteală (zilele 15-28)
Poziția: Colul uterin coboară înapoi în jos.
Textura: Revine la o stare mai fermă.
Deschidere: Se închide bine pentru a proteja împotriva infecțiilor și pentru a pregăti o posibilă sarcină.
Mucusul cervical: Devine gros și lipicios sau se usucă dacă nu are loc fertilizarea.
Observații practice:
Pentru persoanele care își urmăresc ciclul pentru a-și cunoaște fertilitatea, aceste modificări sunt subtile, dar pot fi detectate prin autoexaminarea regulată. Mâinile curate sunt esențiale pentru acest proces, iar consecvența în sincronizare (de exemplu, zilnic la aceeași oră) asigură observații precise.
MODIFICĂRI VAGINALE ÎN TIMPUL CICLULUI MENSTRUAL
Modificările vaginale din timpul ciclului menstrual nu sunt influențate doar de hormoni, ci implică și schimbări dinamice în compoziția și funcția celulară.
1. Faza menstruală (zilele 1-5)
Influența hormonală: Niveluri scăzute de estrogen și progesteron.
Conţinut eliminat:
Sânge menstrual, țesut endometrial și mucus.
Resturi celulare din endometrul care se desprinde.
Modificări celulare:
Celulele epiteliale superficiale sunt mai puține din cauza nivelului scăzut de estrogen.
Prezența hematiilor și a leucocitelor pentru a îndepărta resturile și a proteja împotriva infecțiilor.
pH: Crește la 6,0-7,2, reducând aciditatea și crescând susceptibilitatea la infecții precum vaginoza bacteriană.
Textura: Pereții vaginali se pot simți uscați sau sensibili.
2. Faza foliculară (zilele 6-14)
Influența hormonală: Creșterea nivelului de estrogen.
Conţinut eliminat:
Subțire, apoasă și minimă la începutul acestei faze.
Trece la un mucus cervical mai abundent, clar și elastic pe măsură ce se apropie ovulația.
Modificări celulare:
Proliferarea crescută a celulelor epiteliale superficiale, care sunt bogate în glicogen.
Descompunerea glicogenului de către lactobacili produce acid lactic, menținând un pH vaginal scăzut (3,8-4,5).
Prezența minimă a celulelor imune pentru a promova supraviețuirea spermei.
pH: Revine la acid (3,8-4,5).
Textura: Pereții vaginali devin bine lubrifiați și elastici.
3. Faza ovulatorie (în jurul zilei 14)
Influența hormonală: Vârf de estrogen și hormon luteinizant (LH).
Conţinut eliminat:
Producția maximă de mucus cervical, care este clar, alunecos și elastic.
Conținutul ridicat de apă (până la 95%) facilitează motilitatea spermei.
Modificări celulare:
Celulele epiteliale superficiale sunt la apogeu, oferind un mediu optim bogat în glicogen.
Lactobacilii prosperă, menținând un pH favorabil de ~7,0 până la 8,0 pentru supraviețuirea spermei.
Puține sau deloc celule imunitare, deoarece organismul prioritizează fertilitatea în detrimentul apărării imunitare.
pH: Ușor alcalin (7,0-8,0).
Textura: Pereții vaginali sunt umezi și deschiși datorită efectelor estrogenului asupra cervixului și epiteliului vaginal.
4. Faza luteală (zilele 15-28)
Influența hormonală: Creșterea nivelului de progesteron, urmată de o scădere dacă nu apare nicio sarcină.
Conţinut eliminat:
Mucusul devine mai gros, mai cremos sau mai lipicios, reducând motilitatea spermei.
Reducerea conținutului de apă în descărcare.
Modificări celulare:
Scăderea celulelor epiteliale superficiale și a conținutului de glicogen.
Creșterea celulelor epiteliale intermediare și a celulelor parabasale datorită scăderii estrogenului.
Reapariția celulelor imunitare (de exemplu, neutrofile, macrofage) pentru a proteja împotriva infecțiilor potențiale.
pH: Devine mai acid (3,8-4,5) pe măsură ce nivelul de glicogen scade.
Textura: Pereții vaginali se pot simți ușor mai uscați și mai puțin elastici în comparație cu ovulația.
Detalii suplimentare
Activitatea lactobacililor:
Pe parcursul ciclului, lactobacilii metabolizează glicogenul pentru a produce acid lactic, care este esențial pentru menținerea mediului vaginal acid.
Activitatea lor fluctuează în funcție de disponibilitatea glicogenului, care este maximă în timpul fazelor foliculară și ovulatorie.
Răspunsul imunitar:
Suprimarea imunității în timpul ovulației favorizează fertilizarea.
Creșterea activității imunitare în fazele luteală și menstruală ajută la îndepărtarea reziduurilor și la prevenirea infecțiilor.
Epiteliul vaginal:
Se supune creșterii și eliminării ciclice ca răspuns la estrogen.
Grosimea este mai mare în timpul fazelor foliculară și ovulatorie și mai mică în timpul fazelor luteală și menstruală.
Examenul citovaginal hormonal
1.Scop
Epiteliul vaginal este un bun receptor hormonal; examenul citovaginal este un test hormonal calitativ, care permite evaluarea funcţiei ovariene pe bază de frotiuri vaginale.
2.Aspecte fiziologice
a) Sub efectul estrogenilor (în faza proliferativă):
· Predomină celulele de descuamare superficială,
· Indicele acidofil este 80% sau peste,
· Indicele cario-picnotic este peste 90%,
· Descuamarea celulelor se face izolat,
· Leucocitele sunt absente,
· Existǎ mulţi bacili Döderlein.
b) În perioada ovulatorie:
· Gradul de puritate devine maxim,
· Leucocitele dispar,
· Indicele acidofil şi cario-picnotic sunt la valori maxime.
c) Progesteronul (în faza secretorie) determină:
· Descuamarea celulelor din stratul intermediar, plicaturate şi în placarde,
· Scăderea indicelui acidofil şi cario-picnotic.
3.Condiţii de efectuare:
a) Evitarea actului sexual şi a toaletei locale cu cel puţin 5 zile înaintea începerii recoltărilor şi pe tot parcursul lor;
b) Recoltarea se face cu o spatulă din fundul de sac vaginal lateral, în zilele 10, 14 şi 21 de ciclu.
4.Interpretarea hormonală a frotiurilor constă din elaborarea unei citograme, din care să rezulte pe fiecare frotiu variaţiile indicilor cantitativi şi calitativi.
a) Indici cantitativi:
· IA este indicele acidofil, care reprezintă procentul de celule mature cu citoplasmă eozinofilă faţă de celulele bazofile colorate în verde (coloraţie cu hematoxilin-eosină). Normal, acest indice, la o femeie cu ciclu de 28 de zile, atinge apogeul de 50-65% în ziua a 14-a din ciclu (ovulaţie).
· IK reprezintă indicele cario-picnotic, adică procentul de nuclei mici faţă de cei blastici, socotiţi la toate celulele de tip superficial, indiferent că sunt oxifile sau bazofile. Faţă de IA este mai mare cu 30% şi atinge apogeul în jurul ovulaţiei, când este de 80-100%.
· Ambii indici atestă efectul estrogenilor asupra receptorului vaginal.
b) Indici calitativi:
· IM este indicele de maturaţie şi reprezintă procentual cele trei tipuri de celule: parabazale, intermediare şi superficiale.
· IP este indicele de plicaturare, adică procentul dintre celulele plicaturate şi celule plate. Plicaturarea este semnul intervenţiei progesteronului.
· Se mai urmăreşte indicele de aglomerare, care reprezintă modul descuamării celulelor sub formă izolată (activitatea foliculinică) sau în placarde (activitatea progesteronică). Apariţia de polinucleare, mucus, cu scăderea indicilor IA şi IK cu prezenţa plicaturii, atestă intervenţia progesteronului.
E.Se descriu 4 tipuri de frotiuri:
a. Frotiu normal, în care indicii cantitativi şi calitativi prezintă variaţii ciclice cu apogeul în ziua ovulaţiei:
· Curba indicelui acidofil creşte, începând cu ziua a 8-a, de la 30% la 55% (în ziua a 14-a) şi scade progresiv în faza progesteronică;
· Paralel, IK creşte la 100%, urmând aceeaşi curbă, paralelă cu IA;
· Descuamarea este izolată, iar frotiul foarte curat.
b. Frotiu hipofoliculinic, în care curbele IA şi IK nu ating apogeul normalului de mai sus.
c. Frotiu hiperfoliculinic, în care curbele celor 2 indici depăşeşte limitele normalului.
d. Frotiu de tip atrofic, carenţial, în care indicii sunt egali cu zero datorită absenţei hormonilor ovarieni.
F.În diferitele etape biologice prin care trece organismul femeii, legate de vârstă, ciclu ovarian, sarcină, menopauză etc., intervin variaţii hormonale cu efect vaginal, care pot acţiona sinergic sau antagonist. Examenul citovaginal evaluează acest efect multihormonal final şi nu efectul fiecărui hormon izolat. În consecinţă, frotiurile vaginale îmbracă diferite caractere morfologice celulare.
G.Indicaţiile examenului citovaginal:
Examenul citovaginal este indicat în:
a) Amenoree,
b) Dereglări de flux menstrual ,
c) Sterilitate,
d) Avort de cauză endocrină,
e) Disfuncţia altor glande: hipofiză, tiroidă, suprarenală,
f) Afecţiuni tumorale mamare benigne sau maligne.
H.Contraindicaţii:
a) Infecţii genitale acute şi subacute,
b) Vulvo-vaginite parazitare,
c) Iritaţii locale de orice natură,
d) Prolapsul genital,
e) Hemoragii,
f) Cancerul genital.
MODIFICĂRI ALE SÂNILOR ÎN TIMPUL CICLULUI MENSTRUAL
Modificările sânilor în timpul ciclului menstrual sunt frecvente și apar din cauza fluctuațiilor nivelului de hormoni, în principal estrogen și progesteron. Iată cum se manifestă acestea de obicei:
Fazele ciclului menstrual și modificările sânilor
Faza foliculară (Ziua 1-14, începe cu menstruația):
Niveluri scăzute de hormoni: În timpul menstruației, estrogenii și progesteronul sunt la cel mai scăzut nivel. Sânii sunt de obicei mai puțin sensibili sau umflați.
Creșterea estrogenilor: Pe măsură ce faza foliculară progresează, nivelul de estrogen crește, ducând la creșterea canalelor de lapte și la o potențială plenitudine a sânilor.
Ovulația (la mijlocul ciclului, în jurul zilei 14):
Niveluri maxime de estrogeni: În jurul ovulației, estrogenul atinge cote maxime, ceea ce poate provoca o ușoară umflare, sensibilitate sau sensibilitate a sânilor la unele persoane.
Faza luteală (Ziua 15-28, post-ovulație):
Creșterea progesteronului: După ovulație, nivelul de progesteron crește, stimulând creșterea glandelor de lapte.
Sensibilitatea și umflarea sânilor: Multe femei prezintă simptome premenstruale la nivelul sânilor, cum ar fi umflarea, greutatea sau durerea din cauza retenției de lichide și a activității hormonale.
Nodularitate: Sânii se pot simți mai umflați din cauza activității glandulare crescute.
Menstruație (ciclul se resetează, ziua 1):
Nivelurile hormonale scad: Progesteronul și estrogenii scad dacă nu apare sarcina, reducând umflarea și sensibilitatea.
Simptome comune
Umflătură sau plenitudine: Legate de retenția de lichide și creșterea fluxului sanguin.
Sensibilitate sau durere (mastalgie): De obicei, vârfuri în faza luteală.
Nodularitate sau umflături: Modificări temporare ale texturii sânilor datorate fluctuațiilor hormonale.
Sensibilitate la nivelul mameloanelor: Adesea crescută în jurul ovulației sau înainte de menstruație.
Comments